Barajul Belci

Barajul Belci a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzeşti. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepţională şi nu a mai fost refăcut. 
Barajul Belci şi acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate şi executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimentarea cu apă a Termocentralei Borzeşti şi a Platformei Petrochimice Borzeşti. Volumul lacului la data punerii în funcţiune era de 12,5 mil. m³. Ulterior în 1983 s-a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW şi o producţie anuală de 3,5 MWh/an.

Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari şi două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime şi celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un dig de pământ de 4 m înălţime, pe o lungime de 580 m.

În anii 1970–1973, pe malul drept al lacului, în zona coborâtă a digului de contur s-a amenajat o bază turistică a oraşului Oneşti, pe o platformă la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcătuirea iniţială a digului ca descărcător fuzibil. 

În noaptea de 28–29 iulie 1991, după o zi senină şi fără precipitaţii, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitaţii torenţiale, cu caracter excepţional. Ploile torenţiale care au căzut în 28–29 iulie 1991 în Carpaţii Orientali, în Subcarpaţii Moldovei şi ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (judeţul Bacău), de circa 7 metri înălţime.  În numai 1½ oră, la staţia hidrometrică Lucăceşti, de la 30 km în amonte, s-au înregistrat precipitaţii de 95,6 l/m², iar la staţia Livezi, de la 16 km în amonte, 148,8 l/m². Microhidrocentrala din aval era oprită datorită unei defecţiuni tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt şi alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului.
Nivelul apei în lac a crescut foarte repede, astfel că la ora 2:15 apa a ajuns la nivelul coronamentului și a început deversarea peste barajul de pământ. În jurul orei 4:50 s-a produs o creștere a debitelor în aval la cca 1.800 m³/sec, ceea ce denota prăbușirea digului. La ora 7:15 lacul era aproape gol, iar la 7:50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ.

Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s.....Wikipedia

Barajul Belci

29 de ani de la cea mare tragedie naturală de după Revoluție. Ruperea barajului de la Belci