Palatul Copiilor este o invenție comunistă, fără doar și poate. Dar pot să spun cu mâna pe inimă că este una dintre invențiile comuniste strălucitoare. Sistemul de educație conturat și clădit de mințile anevoioase ale comuniștilor cu 4 clase, maxim 10, a dat rateuri sau a produs vârfuri de excepție. Rezultatele acestei gândiri rudimentare se vede astăzi, când încercările de a așeza pe un traseu normal, eficient, tot acest mecanism al educației, se poticnește la fiecare pas.
Îmi amintesc și azi ziua în care am intrat în sala ușor întunecată, cu parchetul care scârțâia, și am învățat, cu gura căscată, timp de două ore, cum se corodează un circuit electronic pe care urmează să lipești cu grijă piesele delicate. Eram la primul curs la Casa Pionierilor și n-am cum să-l uit vreodată.
În realitate, clădirea din Onești nu mai reprezintă aproape nimic astăzi. Zace abandonată și într-un stadiu avansat de degradare.
Dintre toate neorocirile care s-au abătut asupra sistemului de educație românesc în perioada 1947 – 1989, au ieșit la suprafață câteva idei bune care au rămas și au făcut carieră în viața românilor. Una dintre aceste idei a fost Casa Pionierilor, o instituție care se găsea în fiecare oraș și care era ce este astăzi Palatul Copiilor. Pionierii au dispărut de mult, au fost înlocuiți de copii cu telefoane mobile și aspirații mult mai înalte decât cele ale “decrețeilor”. Dar ideea s-a păstrat, sub acest nume, am putea spune, fericit. Palatul copiilor.
0 Please Share a Your Opinion.:
Trimiteți un comentariu